Nu poţi câştiga la poker în faţa lui!

147

poker 2

Dacă cel mai bun jucător de poker din lume ar juca contra acestui adversar 200 de partide pe oră timp de 12 ore pe zi pe o perioadă de 70 de ani, tot nu ar reuşi să câştige vreodată, indiferent de cărţile primite sau de strategia folosită. Acest adversar de temut se numeşte Cepheus şi, în mod evident, nu este o persoană reală în carne şi oase, ci este vorba de un algoritm creat de Universitatea Alberta din Canada.
„Putem considera poker-ul un joc rezolvat , având în vedere că am dezvoltat o strategie care scoate o valoare maximă împotriva oponentului perfect”, explică unul dintre coautorii studiului publicat în revista Science, Neil Burch. Rezultatele arată că un adversar perfect ar câştiga (în medie) mai puţin de a mia parte din big blind la fiecare mână împărţită.
„Strategia Cepheus este atât de aproape de perfecţiune încât dacă un om ar descoperi o strategie de a juca perfect împotriva algoritmului, lucru foarte puţin probabil, tot nu ar reuşi să fie învingător deoarece nu ar avea cum să joace suficiente mâini ca să îl învingă”, spune cu convingere Burch. Deşi mai poate pierde câte o mână din când în când, pe termen lung este imbatabil.
„Cepheus poate fi considerat drept cel mai bun jucător din lume, cu un stil de joc aproape perfect”, explică Burch. Nu contează cât de bun este oponentul său uman, el nu va pierde niciodată. În mod ironic, dacă adversarul joacă foarte prost, Cepheus va câştiga mai puţini bani de la acesta decât ar câştiga de la un profesionist. Acest lucru se datorează faptului că programul ia mereu în calcul posibilitatea ca adversarul său să fie foarte priceput. „Nu pedepseşte greşelile rivalului atât de dur cum o face o fiinţă umană, ci pur şi simplu evită propriile greşeli”, spune Neil Burch.

Confruntare cu Cepheus
Confruntare cu Cepheus

Strategia creată de Cepheus ocupă mai mult de 260 de terabiţi de informaţie, adică de 1.000 de ori mai mult spaţiu decât ocupă Wikipedia în limba engleză. Totuşi, un algoritm numit CFR+ este capabil să comprime toate aceste date în doar 10 terabiţi.
Poker-ul şi varianta sa cea mai jucată – Texas Hold’em, este un joc al informaţiei imperfecte, în care jucătorii ignoră o mare parte a informaţiei precum cărţile celorlalţi jucători sau cărţile rămase în pachet. Această particularitate a transformat acest joc într-o provocare pentru domeniul inteligenţei artificiale timp de mai mult de 40 de ani, cu rezultate palpabile de abia acum.

Ar putea fi util şi în alte domenii
Această mare realizare nu se limitează la lumea poker-ului. Teoria jocurilor are multe aplicaţii în care CFR+ ar putea fi util, adică, în anumite situaţii care necesită o decizie promptă fără a cunoaşte dinainte informaţia completă. Una dintre ele ar putea fi siguranţa personală, ca şi cum ar fi un joc care se poate câştiga. „Un jucător este atacatorul, iar celălalt este defensorul”, explică Burch.
În acest mod, algoritmul îl va informa pe defensor (victima) ce strategie trebuie să urmeze, cum să-şi gestioneze mişcările şi resursele până când vine poliţia. „Întrucât Cepheus ştie să trişeze, nu îl poţi păcăli”, adaugă entuziasmat Burch.
Această strategie ar putea fi aplicată şi în momentul în care sunt necesare deciziile de ordin medical. Burch este de părere că, întrucât fiecare pacient reacţionează într-un mod diferit, „ar putea transforma problema medicală într-un joc în care adversarul ar fi natura”.
Însă, deciziile palpabile, luate în lumea reală nu au nicio legătură cu jocul de şah în care poţi vedea toate piesele aşezate în faţa ta şi poţi calcula mişcările viitoare ale adversarului. „Viaţa nu este aşa, ci viaţa înseamnă cacealma, înseamnă tehnici de înşelăciune şi înseamnă frământări dacă adversarul şi-a dat seama ce vei face”, ne asigură fondatorul teoriei jocului modern, John von Neumann. Iar în acest peisaj al întrebărilor şi al îndoielilor, un joc precum poker-ul se potriveşte de minune.

Sursă: www.elconfidencial.com

loading...

Citește și Mai multe de acelasi autor

Cmentariile sunt închise