Viitorul în producția de carne – Fă-ți singur carnea acasă în laborator! STUDIU

204

stem-cell-synthetic-meat-01_79986_990x742

Iată cea mai nouă viziune în ceea ce privește viitorul producției de carne: o producem din celule stem în „bioreactoare” imense în genul celor prezente în fabricile moderne de produse farmaceutice. Celulele sunt recoltate de la un porc care trăiește liniștit și fericit într-o curte din afara fabricii de carne, unde tehnicienii îl mai deranjează din când în când înțepându-l cu un ac de biopsie pentru a recolta celulele necesare. Astfel, iubitorii de carne pot mânca liniștiți carnea creată din celule stem și, în același timp, să se bucure de compania unui animal de casă mai… deosebit.

Viziunea inedită aparține filozofului Cor van der Weele și a inginerului biotehnolog Johannes Tramper, cercetători olandezi din cadrul Universității din Wageningen care au publicat o lucrare despre acest lucru în revista Trends in Biotechnology. Cei doi parteneri se autodeclară drept consumatori modești de carne, însă sunt deosebit de îngrijorați în ceea ce privește efectele nocive pe care le are producția de carne asupra planetei și soarta nemiloasă pe care o au animalele.
Rezolvarea ambelor probleme, sugerează aceștia, și calea propice de a crea o alternativă a produselor din carne tradiționale pe care consumatorii chiar să o consume, o reprezintă „cultivarea” de carne sintetică la scară mică. În loc să creștem porci în fermele fabricilor ca mai apoi să îi măcelărim în abatoare, van der Weele explică într-un email: „porcii pot fi bănci ambulante de celule, dar pot reprezenta și legătura noastră cu animalele”.
Pe scurt, putem avea animale în gospodării (porci, vaci, găini) și, în același timp, să le și mâncăm!

Fermele și mișcarea TED
În ultima perioadă, presa a tot vuit despre calitatea produselor din carne sau veridicitatea provenienței animale. În paralel cu defăimarea din presă, TED (set de conferințe ținute la nivel mondial, parte a unui ONG care are drept slogan „Ideas Worth Spreading”) promovează alternative. Odată cu creșterea foarte mare a cererii globale a produselor din carne, toată lumea – de la Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură până la Bill Gates – susține că, în viitor, carnea va fi o resursă epuizabilă, cel puțin la scara la care se produce astăzi.
Gates a investit în Beyond Meat, un producător american de substituenți de carne din plante, care a reușit să facă strips-uri de „pui” (din soia și amarant) atât de bune încât au reușit să îl păcălească pe Mark Bittman – redactorul secțiunii culinare de la New York Times.
Pe lângă Bittman există mulți alții care sunt de părere că dacă tot am reușit să procesăm carnea în mod artificial, de ce să nu lăsăm bietele animale în pace și să găsim alternative care să fie benefice atât pentru consumatorii umani cât și pentru animale?
În Modern Meadow, Columbia un alt producător încearcă deja să sintetizeze carne din celule musculare animale folosind tehnici de inginerie tisulară create inițial pentru a ajuta la regenerarea organelor umane.
Co-fondatorul Google, Serghei Brin, a avut ocazia să mănânce primul burger cultivat artificial care a fost sintetizat din celule stem de către Mark Post din cadrul Universității Maastricht din Olanda. Brin spune: „Câteodată apare o nouă tehnologie care are puterea de a ne schimba modul în care vedem lumea”. Ce-i drept, burgerul a costat aproximativ 300.000$!
Deși mai are de lucrat la burgerul artificial (trebuie să găsească o modalitate prin care să introducă și un pic de grăsime în ecuație, deoarece gustul nu este încă suficient de asemănător cu varianta originală), planul pe termen lung al lui Post este să crească artificial fripturi de cultură – dar acest lucru va fi mult mai complicat de făcut.
Critici ai industriei alimentare sunt destul de sceptici cu privire la producția de carne sintetică. Danielle Nierenberg pune o întrebare foarte interesantă: „Până acum câțiva ani oamenii nici măcar nu voiau să audă de tofu sau de soia, iar acum sunt brusc pregătiți să manânce carne făcută în laborator?” . Nierenberg propune o altă varinată care presupune o întoarcere la rădăcini – să mâncăm mai puțină carne și să o producem în cantități mai mici și în moduri mai ecologice.

Fuziunea dintre laboratoarelor de carne și locavori
Într-un fel, van der Weele și Tramper vor să încurajeze fuziunea dintre producția de carne „cultivată” și locavori (persoane care consumă fructe, legume și carne produse în mod ecologic pe o rază de 160 de km de locul în care au domiciliul), obținând astfel un produs gustos care să satisfacă militanții ambelor părți. Această fuziune are, de asemenea, și scopul de a genera o conexiune între om și produsul consumat, creând o relație bazată pe încrederea în calitatea produselor, lucru care lipsește cu desăvârșire în ziua de azi.
„Acum, dintr-o dată, putem întrezări o lume posibilă în care le putem avea pe toate: carne fără să chinuim animalele, compania lor ca animale domestice și tehnologie accesibilă și ușor de folosit, toate în propria gospodărie”, spune van der Weele în lucrarea sa.
În schema elaborată de către cercetătorii olandezi, celulele stem – care, spre deosebire de celulele obișnuite, sunt capabile să se multiplice de mai multe ori – vor trece de la porc printr-un lanț de recipiente care se măresc progresiv până când celulele s-au multiplicat suficient pentru a umple cel mai mare dintre bioreactoare (care are o capacitate de 20 de metri cubi). Apoi va fi adăugată o enzimă care are ca scop unirea celulelor între ele și compactizarea acestora. În final, amestecul obținut va fi presat, trecut printr-o mașină de tocat și împărțit în chiftele. Tot procesul ar dura aproximativ o lună per serie.
Un singur bioreactor, calculează Tramper, ar putea aproviziona cu carne aproape 2.500 de oameni, în contextul în care aceștia ar mânca numai carne tocată, și nu mai mult de 28 de grame pe zi.
Procesul nu include creșterea de fibre de carne, deci producția artificială de fripturi iese din discuție; van der Weele și Tramper au căutat o modalitate prin care să facă acest lucru ajutându-se de tehnologia existentă azi, dar acest lucru nu este posibil la un preț cât de cât rezonabil. Problema principală acum o reprezintă mediile speciale pentru cultivarea celulelor stem care, la momentul actual, au nevoie de ingrediente indispensabile precum ser colectat de la fetușii de animale.
La prețurile de producție actuale, carnea de cultură ar costa aproximativ 500$ pe kilogram, ceea ce nu reprezintă o sumă tocmai accesibilă. Cor van der Weele și Johannes Tramper scriu în lucrarea lor: „Fezabilitatea economică s-ar putea să fie cea mai mare provocare în ceea ce privește cultivarea artificială a cărnii”.

Sursă: www.nationalgeographic.com

loading...

Citește și Mai multe de acelasi autor

Cmentariile sunt închise