În ultimul timp sunt recomandate din ce în ce mai multe tehnici de respiraţie drept metoda cea mai ieftină şi cea mai simplă prin care ne putem relaxa în momente în care suntem nervoşi, avem episoade de anxietate sau nu putem dormi. Totuşi, deşi am auzit cu toţii de aceste exerciţii de respiraţie nu ştim să le aplicăm corect şi astfel ne limităm la a respira adânc de câteva ori fără o ordine sau o disciplină anume şi aşteptăm să îşi facă efectul. Şi metoda „greşită” poate da rezultate, însă o puteţi perfecţiona.

Tehnica 4-7-8 sau exerciţiul respiraţiei relaxante

Dintre toate metodele recomandate de specialişti, metoda cunoscută drept „tehnica 4-7-8” sau exerciţiul respiraţiei relaxante este cea mai populară. Metoda îi aparţine doctorului Andrew Weil, director al Centrului de Medicină Integrată din cadrul Universităţii din Arizona şi un personaj cunoscut în Statele Unite. Celebritatea sa i-a oferit ocazia să apară de două ori pe coperta revistei Time (în 1997 şi în 2005) şi în cadrul emisiunii lui Oprah Winfrey.
Deşi medicul a conceput numeroase exerciţii de respiraţiei pe parcursul carierei sale, este posibil ca această tehnică să fie cea mai eficientă dintre toate; aceasta are atuul atractivităţii formulei numerice şi se bazează pe respiraţia diafragmatică permiţând aerului să pătrundă în zona inferioară a plămânilor pentru a favoriza o mai bună captare a oxigenului. Este vorba despre un instrument de relaxare foarte amplu al cărui proces este împărţit pe durate concrete.
În primul rând, deşi exerciţiul se poate face în orice poziţie, Weil recomandă poziţia de şezut, cu spatele drept şi sprijinit de ceva (perete, scaun, orice fel de suport). Deşi din această poziţie nu puteţi adormi, exersaţi în acest fel şi apoi aplicaţi metoda stând întins pe pat.
După ce vă asumaţi poziţia corectă, poziţionaţi-vă limba în spatele dinţilor de sus, în locul de unde începe cerul gurii. Deşi nu este esenţial deoarece mai important este exerciţiul de respiraţie şi timpii săi, poziţia limbii urmăreşte ca aerul expirat să se mişte prin toată gura şi să fie expirat corespunzător. Iată cei mai importanţi trei paşi ai exerciţiului:

1. Închideţi gura şi inhalaţi aerul pe nas. Număraţi până la patru.
2. Ţineţi aerul în piept pentru şapte secunde.
3. Expiraţi tot aerul strâns în plămâni pe parcursul a opt secunde. Odată cu aerul, simţiţi-vă liber să daţi glas şi sunetului puternic al expirării, vă veţi simţi mai bine.

Pentru a funcţiona, exerciţiul trebuie făcut după indicaţiile doctorului, deşi sunt mici detalii care pot varia: cel mai important lucru este ca relaţia dintre timpul de inspirare şi cel de expirare (care este dublu) să se menţină. De exemplu, o proporţie de 3-3-6 este şi ea considerată ca fiind indicată. Este normal ca la început să vă simţiţi uşor ameţiţi şi e mai greu să vă ţineţi respiraţia, însă aceste lucruri le puteţi depăşi în timp, prin exerciţiu.
Andrew Weil susţine că acest exerciţiu are un efect mai benefic decât medicamentele indicate pentru insomnii sau anxietate, atât timp cât este făcut cu regularitate şi pe un termen mai lung. Weil spune că acest exerciţiu nu este indicat de mai mult de patru ori pe zi în prima lună de când aţi început să îl faceţi. După ce vă obişnuiţi puteţi să îl repetaţi până la opt ori pe zi.

Aplicaţii bonus ale tehnicii 4-7-8
Deşi acest exerciţiu este folosit, în mod tradiţional, în cazurile în care nu puteţi adormi, poate fi folosit cu succes şi în alte situaţii: înainte să răspundeţi la o întrebare când sunteţi nervos (în locul tehnicii de a număra până la 10), când aveţi emoţii înainte de un interviu sau caând sunteţi agitat şi nu aveţi stare. În momentul în care sunteţi supărat sau deranjat de ceva, modul în care respiraţi se modifică, iar acest lucru poate duce la schimbarea stării de spirit sau la probleme digestive sau cardiace.
Acest exerciţiu încetineşte bătăile inimii şi favorizează circulaţia oxigenului şi eliminarea toxinelor. Poate că nu este leacul perfect, însă poate ajuta la conştientizarea gradului ridicat de stres prezent în lumea cotidiană şi cum acest lucru conduce spre acte involuntare (cum ar fi respiraţia agitată) care ne fac rău fără să ne dăm seama.

Sursă: www.elconfidencial.com