De câte ori nu v-ați trezit dimineața cu sentimentul că nu ați dormit mai de loc, sau ați dormit foarte prost? E un semn al insomniei. Insomnia este o tulburare de somn foarte frecvent întâlnită în rândul populației, cu impact asupra funcționalității și calității vieții. Insomnia se definește ca dificultate în inițierea sau menținerea stării de somn, trezire prematură, somn întrerupt sau neodihnitor. Acestea sunt însoțite de perturbarea funcționalității pe timpul zilei.
Potrivit www.depresiv.ro, datele recente sugerează că această tulburare nu se datorează unei stări de pierdere a somnului, ci mai degrabă uneia de hipervigilență atât pe parcursul zilei cât și al nopții. De la un sfert până la o treime din populația generală acuză dificultăți în a adormi și (sau) a menține starea de somn pe tot parcursul nopții. Aproximativ 10% din populația studiată se adresează medicilor pentru persistența până la cronicizare a acestor acuze.
La persoanele normale, în condiții de privare de somn apare somnolența diurnă. Insomniacii în schimb, în ciuda oboselii acumulate peste zi, nu prezintă somnolență crescută în comparație cu persoanele care beneficiază de un somn odihnitor, ci sunt, în mod surprinzător mult mai alerți în comparație cu acestea. Insomniacii prezintă deasemenea modificări la investigațiile electroencefalografice sugestive pentru activitatea cerebrală crescută, atât înainte cât și în timpul somnului.
Marea problemă a insomniei este aceea că ea poate fi simptomul de debut al unei tulburări psihice. De aceea este necesar un consult de specialitate pentru a se stabili cu exactitate cauzalitatea dintre o tulburare afectivă sau de anxietate și insomnie.

Cauzele insomniei

 Stresul emoțional joacă un rol determinant important în apariția insomniei, anumite evenimente stresante recente reprezentând debutul unei insomnii cronice, mediată de anumiți factori și de trăsături de personalitate specifice (persoane nemulțumite, cu relații interpersonale nesatisfăcătoare, stimă de sine relativ scăzută, dispoziție depresivă, ruminații, anxietate cronică, inhibare emoțională, incapacitate de a exterioriza mânia), în asociere cu mecanisme slabe de combatere a stresului. Persoanele care prezintă acești factori și trăsături tind să își internalizeze emoțiile, iar la ora de culcare sunt tensionate, anxioase și prezintă frământări obsesive legate de problemele de peste zi (ruminații). Activarea emoțională și starea constantă de vigilență emoțională duc astfel la activare fizică, dând naștere unui cerc vicios în care apare după un timp teama de a nu mai putea adormi, care amplifică la rândul său starea emoțională inițială și favorizează persistența insomniei. Stresul este asociat cu activarea căii hipotalamo-hipofizare-adrenergice și eliberarea consecutivă acesteia de hormoni de stres, responsabili de creșterea vigilenței și scăderea somnului la oameni și animale.

Cum prevenim și tratăm insomnia?

Abordarea terapeutică în insomnie trebuie să fie multidimensională, având drept țintă nu doar restabilirea somnului, dar și reducerea hiperactivării globale emoționale și fiziologice, precum și factorii subiacenți acesteia, prezenți pe perioada somn-veghe de 24 de ore, în vederea îmbunătățirii calității vieții. Din păcate însă, insomnia a fost și rămâne o problemă subdiagnosticată și subtratată, dat fiind că peste jumătate din cei ce suferă de o astfel de problemă nu o împărtășesc medicului în vederea găsirii unei soluții.
În cazul unei insomnii tranzitorii sau subacute, în primă fază, pacientul trebuie instruit în privința măsurilor legate de regimul de viață și dietă în vederea combaterii lipsei de somn:
evitarea abuzurilor de cafeină, stimulante, țigări, alcool
stabilirea unui ore de culcare constante
efectuarea regulată de exerciții fizice
evitarea somnului peste zi
evitarea supraalimentării seara sau a meselor cu conținut bogat lipidic
eliminarea factorilor perturbatori (televizor, radio, computer) din dormitor
asigurarea unor condiții de confort în dormitor (temperatură, lumină etc.)
consumarea înainte de culcare a unui ceai de plante cu efect pozitiv asupra somnului (de tei, de mentă, de valeriană etc.)

Dacă insomniile persistă adresați-vă unui psihiatru

Dacă în ciuda tratamentului sedativ-hipnotic insomnia persistă, este necesar să se determine de către un medic psihiatru dacă la baza acesteia nu se află cumva o altă tulburare psihică din sfera depresiei, anxietății și nu numai.
În acest caz, se va recurge la un tratament antidepresiv, multe dintre medicamentele din această clasă fiind cunoscute ca având efect benefic nu doar asupra simptomatologiei afective, dar și asupra tulburărilor de somn asociate. Tratamentul antidepresiv poate fi însoțit de asemenea de psihoterapie, axată asupra hiperactivării emoționale. Tehnicile de terapie cognitiv-comportamentală sunt din ce în ce mai populare și par a avea rezultate satisfăcătoare în acest sens.

Leave a comment

Lasă un răspunsAnulează răspunsul