Naziștii au fost la câteva luni distanță de a obține bomba atomică și reușiseră deja efectuarea câtorva teste de succes, potrivit istoricului german Reiner Karlsh, care a reușit să probeze existența mai multor laboratoare în care se testau efectele armei nucleare asupra oamenilor. Pentru teste erau folosiți prizonieri de război.
Karlsh a reușit să strângă dovezi ale probelor nucleare efectuate în 3 martie 1945, la ora 21.20 și în octombrie 1944. CIA avea deasemenea informații de la spioni din Germania dar până acum nu au fost decoperite evidențe fizice ale unor laboratoare nucleare naziste, astfel că descoperirea făcută recent pe teritoriul Austriei este proba finală care demonstreaza toate teoriile istorice.
Potrivit jurnalistului austriac Markus Rohrhofer, care a făcut publică descoperirea în săptămânalul Der Standard, excavațiile au început după ce s-au descoperit nivele de radioactivitate excesivă, aparent inexplicabile, într-o zonă cu acces dificil, în apropierea localității St Georgen an der Gusen, azi pe teritoriul Austriei și parte din Germania în timpul celui de-al treilea Reich. După ce s-au dat deoparte mai multe straturi de pământ și plăci de granit cu care au fost acoperite intrările, a ieșit la iveală o instalație gigantică subterană, formată din numeroase tunele pline de mărturii ale felului în care au fost utilizate de către naziști.
Documentaristul Andreas Sulzer, care a condus investigațiile, a afirmat că bazându-se pe explorările geoelectrice, totul arată că instalațiile au fost construite profitând de o cavitate naturală în stânca muntelui. Tot complexul se întinde pe mai mult de 75 de hectare, dar până acum s-au dezgropat doar câteva ieșiri din pâmânt și pereți foarte groși de beton armat. Descoperirea a fost făcută publică mai devreme decât ar fi trebuit pentru că administrația locală a început să pune tot felul de obstacole inexplicabile, cerând tot felul de permise administrative pentru excavații.
Naziștii au început să lucreze la proiectul nuclear în 1939, pe baza descoperirilor chimistului Otto Hann, despre fusiunea nucleară. Au recrutat pentru proiect cei mai importanți oameni de știință, cum ar fi Karl Fiedrich Waizker și premiatul Nobel pentru Fízica, Werner Aizenberg, care în 1941 a descoperit calitățile explozive ale plutoniului. În pararel, sub umbrela administrativă a Wermacht-ului, lucra în acelați scop o altă echipă de oameni de știință, condusă de Kurt Dibner, care a dus la capăt experimente nuclear foarte aproape de tabăra militară de la Ordork, Turingia.
În cazul descoperirii din Austria, de la St Georgen an der Gusen, se bănuiește că laboratoarele erau în strânsă legătură cu lagărul de concentrare de la Mauthausen-Gusen și fabrica subterană B8 Bergkristall, locul în care se producea Messerschmitt Me 262, primul avion cu reacție. Descoperirea ar putea ajuta la dezbaterea și clarificarea așa numitelor ”discuții de la Farm Hall” din anul 1945. La sfârșitul războiului, oamenii de știință germani care colaboraseră la proiectul nuclear nazist au fost duși în localitatea britanică Farm Hall iar interogatoriile au fost declarate ‘top secret’, fiind făcute publice după 47 de ani. Potrivit documentelor, oamenii de știință în slujba celui de-al treilea Reich nu au fost niciodată capabili de a fabrica un reactor nuclear și nici nu știau să calculeze masa critică a unei bombe.
Sursa: elmundo.es