În loc să arunci cutiile de bere, iată ce trebuinţă inedită poţi să le oferi: poţi construi propriul tău panou solar foarte eficient şi ieftin care, datorită faptului că încălzeşte aerul din casă în mod direct, reprezintă un mod perfect de a-ţi suplimenta sursa de căldură existentă, într-un mod neconvenţional.
Când vremea este însorită, indiferent de temperatura de afară, cutiile de aluminiu se încălzesc foarte repede iar ventilatoarele conduc aerul cald din cutii înapoi în cameră. Pentru cei care locuiesc în locuri izolate sau cei care vor să aibă autonomie completă trebuie doar să cupleze mici panouri solare fotovoltaice sau un generator eolian pentru a exercita puterea necesară pentru a pune în mişcare ventilatorul.
Înainte de a folosi acest mod ecologic de încălzire este necesară efectuarea unei evaluări a izolaţiei casei pentru a îmbunătăţi eficienţa sistemului şi pentru a minimiza pierderile. Acest lucru este foarte important întrucât, după minimizarea pierderilor de căldură, poţi instala un sistem solar de dimensiuni mai mici şi să beneficiezi de acelaşi rezultat.

Cum să îţi construieşti singur un panou solar
Cadrul panourilor solare se face din lemn (placaj de 15 mm), în timp ce partea din faţă se face din plexiglas sau din policarbonat de 3 mm grosime. Cea mai ieftină soluție pentru construirea unui panou este folosirea unei ferestre de la demolari ca și cadru. Puteţi folosi, de asemenea, şi sticlă termorezistentă. Partea din spate a colectorului solar trebuie izolată cu 20 de mm de vată minerală. Cele care se ocupă de absorbţia solară sunt cutiile de bere sau de suc vopsite în negru mat (trebuie să fie o vopsea rezistentă la temperaturi ridicate). Partea de sus a cutiilor este tăiată şi îndoită în aşa fel încât să se producă un schimb de căldură eficient între cutii şi fluxul de aer.

Pas cu pas
Primul lucru pe care trebuie să îl faceţi este să faceţi rost de cutiile necesare ansamblării panoului solar. Nu va fi greu, dacă beți sucuri sau bere la doza. Spălaţi-le foarte bine, altfel mirosul va fi condus în casă. Atenţie! De obicei, cutiile de bere sau de suc sunt făcute din aluminiu, însă există şi unele făcute din fier. Puteţi să le supuneţi la un test foarte simplu folosind un magnet.
Acordaţi atenţie deosebită tăierii cutiilor şi aveţi grijă să creaţi mici aripioare pe fiecare cutie în parte. Scopul este acela de a încuraja circulația aerului în interiorul cutiilor astfel încât aerul care trece prin acest tub să colecteze cât mai multă căldură. Tăiaţi cu grijă partea de sus a cutiilor în formă de stea, iar apoi distorsionaţi părţile cu ajutorul unui cleşte sau patent (imaginea 1). Este foarte important să faceţi acest lucru înainte să lipiţi cutiile între ele. Marcaţi trei găuri cu ajutorul unui cui, iar apoi lărgiţi-le cu ajutorul instrumentelor din imaginile 2 şi 3.

Imagini 1 – 2 – 3

Aveţi foarte mare grijă! Această procedură este destul de periculoasă întrucât pereţii cutiei de aluminiu sunt foarte subţiri, iar părţile ascuţite pot cauza răni şi tăieturi. După ce procesul de găurire a cutiilor a luat sfârşit, este posibil să vă fi rămas bucăţele de metal în interiorul acestora. Aveţi grijă să le îndepărtaţi cu ajutorul unui patent.

Folosiţi întotdeauna mănuşi de protecţie pentru a evita accidentele! Aveţi grijă să curăţaţi foarte bine cutiile astfel încât să nu fie pline de praf sau de grăsime.

Lipiţi toate cutiile una de alta folosind silicon rezistent la temperaturi ridicate (cel puţin 200º C). Există produse pe piaţă care rezistă la temperaturi de până la 300º C. Atât partea de sus cât şi fundul cutiei trebuie să se potrivească perfect una cu alta. Puneţi silicon (sau adezivul ales) pe gura unei cutii şi presaţi-o de fundul alteia. În acest fel, adezivul/siliconul nu va curge pe lângă. Imaginea 4 arată două cutii lipite una de alta, în timp ce imaginea 5 prezintă serii de „turnuleţe” de cutii.

 

Imagini 4 – 5 – 6 – 7 – 8 – 9 – 10

Pregătiţi un şablon pentru stivuirea cutiilor – forma de „L” prezentată în figura 6 este cea mai indicată. Puteţi folosi două scânduri obişnuite din lemn pe care să le uniţi cu câteva cuie. Şablonul va oferi suportul necesar pentru tubul solar pe parcursul procesului de uscare. Pe lângă asta, asiguraţi-vă că toate cutiile sunt prinse de şablon cu elastice obişnuite de cauciuc (folosite de obicei la borcane).
Imaginile 7, 8 şi 9 prezintă procesul de lipire. Cutiile lipite una în extensia celeilalte formează o serie care formează, la rândul său, un tub solar. În imaginea 10 puteţi observa cum tubul este poziţionat într-o poziţie fixă până când adezivul se usucă complet.

Imagini 11 – 12 – 13

Cutiile de admisie şi de evacuare a aerului pentru un astfel de panou solar sunt făcute din lemn sau aluminiu cu o grosime de 1 mm (imaginile 11 şi 12). Găurile rămase lângă margini sunt acoperite cu bandă adezivă sau cu silicon rezistent la căldură. Pe o parte a cutiei de admisie/evacuare a aerului se fac decupaje cu un diametru de 55 mm (imaginile 12 şi 13). Puteţi observa locul în care primul rând de cutii va fi lipit de cutiile de admisie/evacuare. În imaginea 13 puteţi vedea imaginea de ansamblu când toate părţile sunt ansamblate. Următorul pas este vopsitul!
Atenţie! Adezivul se usucă foarte încet. Lăsaţi să se usuce cel puţin 24 de ore înainte să începeţi să vopsiţi.

Panoul solar se potriveşte în carcasa din lemn (imaginea 14). Partea din spate a cutiei panoului solar ecologic este făcută din placaj de lemn. Izolaţia panoului solar se face prin aplicarea vatei minerale (imaginea 15). Când va ocupaţi de izolaţie, aveţi mare grijă la suprafaţa de lângă deschiderea colectorului de admisie/evacuare a aerului.

Următorul pas îl reprezintă pregătirea, protecţa şi vopsitul carcasei panoului solar. Trebuie să ataşaţi cârlige speciale în fiecare din cele patru colţuri ale colectorului solar pentru a putea fi uşor de montat pe perete (imaginea 16) cu ajutorul unor şuruburi de 10 mm (imaginea 17). Carcasa goală se pune pe perete pentru a marca cu exactitate locul pentru gaura prin care se va face admisia/evacuarea aerului.

 

Imagini 14 – 15 – 16 – 17 – 18 – 19 – 20

La sfârşit, panoul ce captează radiația solară (format din cutiile de aluminiu) este vopsit în negru şi plasat în carcasă. Carcasa este apoi acoperită cu plexiglas ataşat cadrului şi astupat, înfundat cu silicon. Policarbonatul/plexiglasul are o formă uşor convexă pentru a câştiga mai multă rezistenţă. În imaginea 18 puteţi observa absorbantul solar instalat fără plexiglas. Colectorul solar complet poate fi văzut în imaginea 19 şi, pentru imaginea de final, în imaginea 20 puteţi vedea panoul solar instalat complet.

Notă: Acest sistem solar pentru încălzire nu este capabil de acumulare şi păstrare a energiei termice. Mai exact spus, atunci când afară e soare, colectorul solar produce căldură, dar această căldură trebuie folosită imediat pentru încălzirea camerei. Dacă afară e înnorat, trebuie să opriti panoul solar, altfel casa o să înceapă să se răcească treptat. Acest lucru se poate face prin intermediul instalării unei supape de închidere care va reduce pierderea căldurii.
Ventilatorul este controlat de un termostat diferenţial care se poate achiziţiona dintr-un magazin de electronice dotat corespunzător. Acest termostat are doi senzori. Unul este plasat în deschiderea superioară pentru aer cald, iar celălalt este instalat în deschiderea inferioară pentru alimentarea colectorului solar cu aer rece.
Dacă temperaturile de on/off sunt setate cu grijă, acest panou solar poate să producă o medie de 2 kW de energie pentru încălzirea casei. Acest lucru depinde de cât de însorită este repectiva zi.

TESTAREA PANOULUI
Înainte să îl instaleze în propria casă, cel care a creat acest sistem, a testat panoul în curte într-o zi însorită de iarnă. Ventilatorul era de fapt un cooler pe care l-a folosit dintr-un computer mai vechi. După doar 10 minute, aerul cald provenit din panou avea o temperatură de 70º C! Acest succes l-a determinat pe bărbat să instaleze panoul cât mai repede în interiorul casei.
După instalare, temperatura de afară era de -3ºC, iar colectorul solar producea 3 metri cubi de aer cald pe minut. Pentru versiunea din interiorul casei, bărbatul a renunţat la cooler şi a folosit un ventilator mai puternic. Temperatura aerului cald a ajuns până la 72º C, temperatură măsurată de un termometru digital. Pentru a calcula puterea totală a colectorului, bărbatul a luat în calcul fluxul de aer şi temperatura medie a aerului la ieşire. Rezultatul a fost de 1950 W ceea ce înseamnă aproape 3 CP!
Având în vedere rezultatele destul de bune, concluzia este că un astfel de panou solar merită să fie construit. Chiar dacă aveţi şi o sursă de căldură tradiţională, puteţi să vă bucuraţi de ceva în plus care este făcut cu mâinile dumneavoastră şi care vă poate ajuta să economisiţi bani.

Sursă: www.freeonplate.com