„Otrava“ de pe raft. Cât rău ne fac alimentele din supermarketuri şi cum alegem produsele sănătoase

Medicii nutriţionişti ne atrag atenţia asupra unor produse pe care le cumpărăm din supermarketuri. Ei ne dau câteva ponturi despre cum să alegem pâinea, fructele şi lactatele p care le cumpărăm, dar şi cum să le folosim sănătos.
Nutriționiștii ne dau câteva sfaturi despre ce să cumpărăm din supermarketuri şi cum să ne asigurăm că produsele pe care le-am pus în coş nu ne îmbolnăvesc.

Pâinea noastră cea de toate zilele-plină de E-uri și amelioratori chimici

 Românii sunt cei mai mari consumatori de pâine din Europa. Studiile arată că românii mănâncă în medie 97 de kilograme de pâine într-un an. Pâinea este, poate la fel de importantă că şi apa, deoarece este “zilnică”, la majoritatea dintre noi. Este bine să ştim exact ce fel de pâine alegem, să citim eticheta şi să alegem pâinea care să nu conţină deloc făină albă de grâu şi să nu aibă amelioratori. „Trebuie să ne punem întrebarea când cumpărăm o pâine, ca de altfel orice alte alimente, dacă acesta ne hrăneşte cu adevărat sau doar ne umflă sau e doar gustoasă. Pâinea şi cerealele fac parte din rândul celor mai vechi alimente. Însă în ziua de astăzi există foarte multe tipuri de pâine fără valoare nutritivă. E important cum alegem pâinea. Alegem după cât este de crescută, pufoasă sau albă, ori cât de este de benefică asupra sănătăţii”, spune medicul nutriţionist Lavinia Ceuţă.
În primul rând – pâinea dacă e făcută din făină de secară sau amestecuri de cerale, sau făină integrală cu semințe nu e atât de nocivă – depinde de cantitate. În acest caz ea asigură necesarul de glucide, fibre, minerale şi vitamine. „Pâinea albă – glucide rele cu indice glicemic mare – în timp duce la dereglarea secreţiei de insulină cu consecintele de rigoare: obezitate, diabet zaharat, boli cardio vasculare. Apoii E-urile şi alte ingrediente pot fi nocive, cantitatea crescută de gluten (în ultimul timp a apărut frecvent intoleranţa la gluten). Dar în boli digestive se recomandă – pâinea albă veche de o zi”, a declarat nutriţionistul Iren Alexoi. Atenţie la pâinea integrală sau neagră – poate fi contrafăcută – se pun diferiţi coloranţi. Se poate însă verifica. „Se pune în apă o bucată de pâine neagră, dacă se colorează apa înseamnă că are coloranţi”, a explicat Iren Alexoi.

Care sunt uleiurile şi margarinele care ne fac rău şi cum putem să evităm problemele de sănătate

 Pentru a afla lucrurile de bază pe care orice consumator trebuie să le ştie am discutat cu doctorul Monica Grasa, medic specialist în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Clinic Ovidius din Constanţa. „Când vorbim despre o grăsime „bună” ne referim la o grăsime care trebuie să conţină acizi graşi esenţiali, o cantitate redusă de acizi graşi saturaţi şi să nu conţină colesterol”, este de părere medicul constănţean. „Acizii graşi «buni» sunt cei mononesaturaţi care provin din uleiul de măsline sau de susan şi cei polinesaturaţi, pe care îi găsim în uleiul de floarea soarelui, in sau cânepă”. Cel mai important lucru de ştiut este că uleiurile sunt bune atâta timp cât rămân crude, în salate, de exemplu. Dacă le punem la prăjit se transformă în uleiuri rele pentru că substanţele hrănitoare din ele dispar şi apar alţi produşi cu potenţial nociv. Margarina intră şi ea în categoria produselor pe care un medic nu le recomandă. Doctorul Monica Grasa spune că hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale urmată de emulsionare cu apă duce la formarea acizilor trans care sunt nocivi pentru organism. Din păcate, asfel de margarine se folosesc în aproape orice produs de patiserie. Există şi margarine de generaţie nouă care sunt obţinute prin metode care nu implică hidrogenarea şi acestea sunt considerate ceva mai prietenoase.

Cum alegem şi folosim un ulei sănătos

Doctorul constănţean spune că „atunci când alegem un ulei sau o margarină sănătoasă trebuie să ţinem cont de metoda de procesare (la rece sau rafinare cu solvenţi), înlocuirea parţială sau totală a uleiurilor şi grăsimilor superioare cu grăsimi ieftine, adaosuri de E-uri neautorizaţi în cantităţi mai mari decât cele admise, prezenţa coloranţilor sau cea a antioxidanţilor.” Cea mai bună recomandare este să alegem uleiuri cât mai nerafinate, provenite din plante cu sursa cunoscută. Sursa este precizată pe etichetă.Totodată trebuie să ţinem cont de condiţiile în care sunt comercializate produsele: temperatură, luminozitate. Când vine vorba de folosirea uleiurilor, medicul constănţean este convins că uleiul de cocos nu este foarte bun, iar cel recomandat este uleiul de arahide. Important este ca timpul de expunere să fie cât mai mic, vasele în care se face prăjirea să nu conţină cupru şi să ţinem cont de faptul că amestecurile de lipide şi glucide preparate termic la temperaturi foarte înalte produc compuşi toxici şi cancerigeni (acrialmidele).

Ce boli riscăm dacă mâncăm grăsimi nesănătoase

Alimentaţia cu grăsimi provoacă obezitate, cancer, diabet, boli degenerative ale articulaţiilor, depresie, modificări comportamentale. Aceste grăsimi sunt implicate şi în apariţia aterosclerozei, cu efecte nefaste pentru sistemul cardiovascular în ansamblu. „Toate aceste boli ne scurtează viaţa, bolile de inimă sunt grave fiindcă ele ne scurtează viaţa cu 12 până la 15 ani. În fond bătălia, când vorbim de margarină, sport, de slăbit şi de toate metodele acestea de a combate bolile cardiovasculare se dă pentru 12-15 de ani de viaţă pe care îi câştigăm dacă nu fumăm, nu suntem fumători pasivi, nu suntem obezi, nu mâncăm grăsimi, nu consumăm sare în cantitate mare”, explică cardiologul Cristian Jianu din Turnu Severin. Ce este recomandat: Medicul severinean recomandă pentru consum uleiul de măsline presat la rece fiindcă are un conţinut bogat în Omega 3, Omega 6 şi nu produce grăsimi trans în cantităţi atât de mari faţă de uleiul alimentar obişnuit. De asemenea, este recomandat ca alimentele să fie pregătite la abur, cu acele tigăi speciale din ceramică, care folosesc extraordinar de puţină grăsime. În plus, este bine de evitat la cumpărături acele produse pe eticheta cărora apar grăsimi trans parţial hidrogenate fiindcă prin gătire se transformă în acizi graşi trans, care stimulează procesul de îmbătrânire a vaselor.

Fructele şi legumele cu cele mai multe pesticide

 Medicii nutriţionişti şi agricultorii autohtoni concordă în principiul „cu cât mai mare, cu atât mai prost”, atunci când trebuie să ne alegem legumele şi fructele de la tarabele din piaţă sau de la standurile din supermarket. Se referă la dimensiunile considerabil mai mari faţă de standardele din urmă cu 15-20 de ani. O boabă de strugure uriaşă, de exemplu, pe lângă aspectul spectaculos, poate ascunde un arsenal de otrăvuri, la fel ca şi un măr „umflat” până la mărimea unui grapefruit. Un alt principiu pe care e bine să-l urmărim atunci când ne alegem legumele şi fructele la tarabă este acela al protecţiei naturale. Fructele exotice, în special, vor fi mult mai puţin expuse riscului infestării cu pesticide datorită faptului că au coaja groasă, iar otrăvurile nu ajung la pulpă.
Mărul. Dacă avem de ales între a cumpăra un măr mic, de la ţărani, şi unul arătos, perfect verde, prima variantă este, cu siguranţă, cea corectă. Atunci când merele sunt „îngrăşate” nenatural pentru o creştere rapidă substanţele pe care le conţin pot provoca dezechilibre hormonale. Pe de altă parte, merele crescute pentru uz industrial sunt stropite imediat după recoltare, pentru prevenirea apariţiei petelor, o sursă suplimentară de substanţe chimice cu potenţial dăunător pentru sănătate.
Citricele. Fructe exotice precum portocala, grapefruit-ul sau lămâia sunt consumate în masă de români. Deşi ajung în ţară de la distanţe considerabile sunt încadrate în categoria „sigur”, din punct de vedere al sănătăţii, datorită faptului că fungicidele cu care sunt stropite pentru a le proteja de mucegai nu ajung în interior, la pulpă, partea cel mai frecvent consumată.
Strugurii. Sunt mult mai sensibili la tratamentul cu fungicide, la care sunt supuşi pentru a rezista transportului pe distanţe foarte mari. Este vorba despre strugurii din import, care pot fi cumpăraţi în special la supermarket. Nutriţioniştii ne recomandă să ne abţinem de la a mânca struguri până toamna, atunci când putem cumpăra struguri crescuţi natural, care sunt şi mult mai gustoşi, de altfel.
Avocado şi mango. Tot din categoria fructe exotice care pot fi găsite la supermarket pe tot parcursul anului, cele două alimente sunt însă sigure din punct de vedere nutriţional, şi chiar recomandate de nutriţionişti. Dacă majoritatea fructelor sunt compuse în principal din carbohidraţi, avocado are un conţinut ridicat de grăsimi sănătoase. Şi acesta nu este singurul motiv de a-l include în dietă în mod regulat. Tot la categoria fructe exotice, specialiştii recomandă consumarea cu încredere de ananas, din acelaşi motiv, la cojii groase, care împiedică pătrunderea substanţelor dăunătoare.
Piersicile şi caisele. Fac partea din categoria fructelor stropite abundent primăvara împotriva dăunătorilor. Coaja acoperită de puf reţine cu uşurinţă pesticide. Specialiştii recomandă să fie spălate în mai multe rânduri de apă sau chiar curăţate de coajă înainte de consum. O variantă alternativă sunt nectarinele, care au coaja mai lucioasă, deci reţin mai puţine otrăvuri.
Cireşele. Ele conţin de multe ori carbaril, un pesticid suspect a fi cancerigen. Acesta ar creşte riscul apariţiei bolii Parkinson, dacă fructele sunt consumate de femeile însărcinate. În plus, după ce sunt culese, coaja lor subţire este adesea tratată cu spay-uri împotrivă viermilor. O soluţie ar fi ca, înainte de consum, să fie ţinute câteva ore în apă.
Fructele de pădure. Afinele sau fragii cresc din abundenţă în pădurile din România în mod natural şi recoltate igienic. De aceea este recomandată consumarea lor fără grijă. Pe de altă parte, ca şi în cazul merelor, căpşunile de dimensiuni neobişnuite, expuse îndeosebi pe rafturile supermarketurilor, trebuie să vă ridice semne de întrebare. Este de preferat, ca şi în cazul strugurilor, să aşteptăm sezonul în care se coc natural şi să cumpărăm doar din cele aduse de ţărani la piaţă. Dintre legumele cele mai expuse infestării cu pesticide, specialiştii enumeră salata verde, spanacul sau ardeiul gras. O altă plantă extrem de expusă dăunătorilor este ţelina, a cărei frunze pot avea un conţinut ridicat de otrăvuri. Pe de altă parte, cartoful dulce sau varza au sisteme de apărare foarte eficiente împotriva dăunătorilor, motiv pentru care sunt stropite mai puţin.
Dieta bazată pe legume care conţin multe substanţe chimice poate dăuna dezvoltării, în special când este aplicată copiilor. Specialiştii concluzionează că e bine să aşteptăm sezonul când fructele şi legumele ajung pe piaţă în mod natural. Pe de altă parte, o reţetă foarte eficientă pentru eliminarea pesticidelor este ca vegetalele să fie ţinute câteva ore în apă cu lămâie.