Timp de decenii, cultura populară a asociat consumul de alcool și de stupefiante cu nivelul intelectual al unei persoane. O viziune moștenită a prototipului de geniu neînțeles care își petrece zilele pe fundul sticlelor de vin și nopțile plutește pe râurile de absint. Cel puțin așa sugerează un studiu realizat în 1970 pe un eșantion de 8.170 de membri din Regatul Unit care demonstra faptul că acei copii care, la vârsta de 10 ani, aveau abilități mentale peste medie ajungeau să fie predispuși la alcoolism după vârsta de 30 de ani.

Însă, un nou studiu publicat în numărul din martie al revistei Alcoholism: Clinical & Experimental Research a ajuns la o concluzie pe cât de directă, pe atât de simplă: „Rezultatele cele mai slabe în stabilirea coeficientului de inteligență sunt asociate, în general, cu consumul excesiv de alcool, iar tinerii din Suedia sunt băutori pasionați”.
Cu alte cuvinte, așa cum semnalează și una dintre autoarele studiului – Sara Sjölund de la Institutul Karolinska din Stockholm, persoanele cu un coeficient de inteligență mai scăzut tind să consume alcool mai des și în cantități mai mari. Așa cum amintește cercetătoarea, până în prezent acest tip de studii au furnizat concluzii inconsistente prin utilizarea chestionarului CAGE, elaborat în anul 1968 de către Ewing și Rouse în scopul detectării problemelor cu alcoolul.

Profesorul Daniel Falsktedt din cadrul Departamentului de Științe ale Sănătății Publice ale Institutului Karolinska explică: „În acest studiu al populației, inteligența se situează înaintea comportamentului, iar în acest caz în particular – consumul de alcool apare în adolescența târzie”. Nu se întâmplă foarte des să întâlnim un process inversat în care predispoziția la consumul de alcool să conducă la deficiențe ale intelectului.

Între sticle și cărți
Sjölund și colegii acesteia au folosit datele a 49.321 de bărbați suedezi născuți între anii 1949 și 1951 care au făcut parte din serviciul militar suedez la sfârșitul anilor ’60 cu scopul stabilirii unei relații între testele acestora de inteligență și incidența consumului de alcool în perioada aceea. Datele au fost ajustate în funcție de nivelul soio-economic, de profilul psihologic și stabilitatea emoțională a participanților la studiu.

Pentru Sjölund, relația dintre coeficientul de inteligență și consumul excesiv de băuturi alcoolice poate indica faptul că persoanele mai inteligente adoptă adesea un stil de viață mai sănătos și că, în același timp, poate fi determinată de boli din copilărie sau de originea socio-economică e persoanei în cauză. Falkstedt, pe de altă parte, susține că studiul sugerează că rezultatele nesatisfăcătoare ale testului de IQ merg mână în mână cu alte dezavantaje precum „probleme emoționale sau schimbări drastice ale vieții, lucruri care ar putea explica asocierea cu consumul de alcool”. Profesorul amintește și faptul că un IQ mic în copilărie este, de asemenea, asociat cu o probabilitate ridicată de suicid în viața adultă.

Autorii studiului sunt conștienți și de diferențele înre culturi și țări. Un caz special îl reprezintă femeile care au motive complete distincte decât cele ale bărbaților în ceea ce privește consumul excesiv de alcool. Mai mult decât atât, un studiu realizat de către London School of Economics susține că, în cazul femeilor, cu cât este mai mare coeficientul de inteligență, cu atât sunt mai predispuse la alcoolism.

Sursă: www.elconfidencial.com